Conducerea

Învățământul biologic clujean își are originile în 12 octombrie 1872, când, prin legile XIX și XX, împăratul Francisc Iosif I a ratificat înființarea Universității Regale Maghiare din Cluj. În structura acesteia funcționa Facultatea de Matematică și Științe Naturale, alături de alte trei facultăți. Încă de la început, domeniul Științelor Naturii a reprezentat o componentă esențială în misiunea academică a universității, continuând să se dezvolte de-a lungul istoriei instituției.

Până în 1919, contribuțiile unor savanți de renume, precum István Apáthy, cunoscut pentru cercetările sale fundamentale în neurobiologie, au marcat activitatea științifică locală. După Marea Unire și transformarea Universității în instituție românească (decretul regal din 12 septembrie 1919), se consolidează Școala de Biologie clujeană, cu sprijinul unor personalități de prestigiu precum Emil Racoviță, Alexandru Borza, Ioan Scriban, Pierre-Alfred Chappuis și René Jeannel. Se înființează institute de referință: Institutul de Speologie (primul din lume), Grădina Botanică și Institutul de Zoologie și Anatomie Comparată.

Facultatea de Științe a început activitatea cu un corp profesoral de elită, avându-l ca decan pe Dimitrie Călugăreanu și ca prodecan pe Alexandru Borza. Botanica, zoologia, fiziologia și ulterior biochimia, biofizica și genetica s-au conturat ca direcții de bază în formarea specialiștilor. Evoluția geneticii, deși afectată de contextul politic al secolului XX, este marcată de contribuții semnificative, precum înființarea Laboratorului de Genetică a Populațiilor de către profesorul Nicolae Coman.

Perioada interbelică a reprezentat un moment de vârf în dezvoltarea învățământului și cercetării, când universitatea clujeană a dobândit un renume internațional, lansând nume ilustre precum Al. Borza, E. Racoviță, E. Pora, I. Grințescu sau St. Péterfi.

După anul 1989, reorganizarea facultății s-a făcut în spiritul reformei învățământului superior. În 1994, ia naștere Facultatea de Biologie și Geologie, care continuă tradiția și performanța academică prin adaptarea programelor de studiu și extinderea direcțiilor de cercetare, în acord cu standardele europene.

Facultatea dispune astăzi de patru departamente și o bază materială modernă, incluzând infrastructuri unice: Grădina Botanică, Muzeul de Zoologie și Vivariul, Herbarul, Muzeul de Mineralogie și Paleontologie, precum și stațiunile de practică de la Beliș, Arcalia și Coronini – Stațiunea Științifică UBB Danubius, inaugurată în 2020.

Cercetarea științifică se desfășoară în trei unități acreditate – Biologie experimentală, Inginerie genetică vegetală, Centrul de Cercetări Geologice Integrate – precum și în cadrul Institutului de Cercetări Experimentale Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe. Activitatea didactică și de cercetare este susținută de numeroase laboratoare moderne dedicate geneticii, biologiei moleculare, biochimiei, ecologiei, etologiei, geologiei și altor domenii conexe.

Cu o istorie de peste 150 de ani, Facultatea de Biologie și Geologie rămâne un reper al excelenței academice, contribuind constant la progresul științei și la formarea unor generații de specialiști dedicați.