{"id":30,"date":"2025-09-01T09:20:35","date_gmt":"2025-09-01T09:20:35","guid":{"rendered":"https:\/\/biogeo.ubbcluj.ro\/sdsms\/?page_id=30"},"modified":"2025-09-01T14:55:23","modified_gmt":"2025-09-01T14:55:23","slug":"chirurgie","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/biogeo.ubbcluj.ro\/sdsms\/?page_id=30","title":{"rendered":"Chirurgie"},"content":{"rendered":"\n
<\/div>\n\n\n\n

(a) Evaluarea utiliz\u0103rii inteligen\u021bei artificiale \u0219i a imagisticii hiperspectrale \u00een optimizarea marginilor de rezec\u021bie \u00een chirurgia oncologic\u0103. <\/strong>\u2013 coordonator: CS I dr. Barto\u0219 Adrian<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile recente din domeniul chirurgiei oncologice eviden\u021biaz\u0103 provoc\u0103ri semnificative \u00een determinarea precis\u0103 a limitelor tumorale, aspect critic pentru succesul interven\u021biilor \u0219i prevenirea recidivelor. Aceast\u0103 tem\u0103 propune investigarea sinergiei dintre tehnologii avansate de imagistic\u0103 hiperspectral\u0103 \u0219i algoritmi de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 (AI) pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea vizualiz\u0103rii \u021besuturilor neoplazice \u00een timp real \u00een timpul procedurile chirurgicale.<\/p>\n\n\n\n

Determinarea precis\u0103 a limitelor tumorale reprezint\u0103 un pilon al chirurgiei curative, \u00eens\u0103 metodele conven\u021bionale (palparea, imagistic\u0103 preoperatorie) prezint\u0103 limit\u0103ri semnificative. De exemplu, studii din literatur\u0103 indic\u0103 o rata de recidiv\u0103 local\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 30% \u00een cazul carcinomului hepatic, par\u021bial datorit\u0103 subestim\u0103rii extinderii microscopice.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, dezvoltarea tehnologiilor intraoperatorii capabile s\u0103 detecteze modific\u0103ri tisulare la nivel submillimetric a devenit o prioritate, cu implica\u021bii directe asupra supravie\u021buirii pacien\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Imagistica hiperspectral\u0103 \u00een chirurgie presupune colectarea de date spectrale \u00eentr-o gam\u0103 larg\u0103 de lungimi de und\u0103 (400-1700 nm), identific\u00e2nd altera\u021biile biochimice asociate neoplaziei. \u00cen hepatocarcinom, de exemplu, modific\u0103rile concentra\u021biei de hemoglobin\u0103 \u0219i colagen ofer\u0103 semn\u0103turi spectrale distincte. Cercet\u0103ri preliminare la modele animale demonstreaz\u0103 capacitatea de a diferen\u021bia \u021besutul malign cu o acurate\u021be de 92%, superior\u0103 imagisticii fluorescen\u021be cu verde de indocianin\u0103. Algoritmii de \u00eenv\u0103\u021bare profund\u0103 (deep learning) pot procesa volume masive de date hiperspectrale, identific\u00e2nd modele invizibile ochiului uman.<\/p>\n\n\n\n

Integrarea AI cu imagistica avansat\u0103 poate s\u0103 ofere poten\u021bialul de a schimba paradigma \u00een chirurgia oncologic\u0103. Viitoare direc\u021bii de cercetare includ adaptarea tehnologiei pentru alte tipuri tumorale \u0219i dezvoltarea de instrumente predictive pentru r\u0103spunsul la terapii combinate. Implementarea acestor solu\u021bii necesit\u0103 o colaborare transdisciplinar\u0103 \u00eentre chirurgi, ingineri \u0219i exper\u021bi \u00een domeniul datelor medicale.<\/p>\n\n\n\n

(b) Integrarea modelelor ex vivo cu bioprintarea 3D pentru optimizarea procedurilor de anastomoz\u0103 intestinal\u0103 \u00een chirurgia digestiv\u0103. <\/strong>\u2013 coordonator: CS I dr. Barto\u0219 Adrian<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile recente \u00een domeniul modelelor experimentale biomedicale eviden\u021biaz\u0103 necesitatea unor sisteme avansate care s\u0103 combine fidelitatea biologic\u0103 cu precizia biomecanic\u0103 pentru studierea procedurilor chirurgicale complexe. Aceast\u0103 tem\u0103 propune dezvoltarea unui model hibrid care integreaz\u0103 segmente de intestin porcin ex vivo cu structuri vasculare bioprintate 3D, av\u00e2nd ca scop evaluarea parametrilor critici ai anastomozelor intestinale. Prin simularea condi\u021biilor fiziologice (presiune intraluminal\u0103, flux sanguin) \u0219i incorporarea de senzori pentru monitorizarea \u00een timp real, acest model urm\u0103re\u0219te s\u0103 identifice factorii de risc pentru apari\u021bia fistulelor anastomotice \u0219i s\u0103 valideze noi tehnici de sutur\u0103. Studiul vizeaz\u0103 corelarea datelor biomecanice (presiune de ruptur\u0103, elasticitate tisular\u0103) cu markerii biologici ai vindec\u0103rii, oferind o platform\u0103 transla\u021bional\u0103 pentru testarea materialelor chirurgicale de nou\u0103 genera\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Modelele in vivo prezint\u0103 variabilitate individual\u0103 mare \u0219i costuri logistice ridicate, limit\u00e2nd reproducibilitatea studiilor pe anastomoze. Datele din literatura indic\u0103 o corela\u021bie slab\u0103 \u00eentre rezultatele ob\u021binute pe \u0219obolani \u0219i r\u0103spunsul clinic la oameni, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te dinamica procesului de vindecare. De asemenea, etica experiment\u0103rii animale impune reducerea utiliz\u0103rii acestora \u00een favoarea unor alternative ex vivo.<\/p>\n\n\n\n

Bioprintarea asistat\u0103 de laser permite crearea de re\u021bele capilare personalizate cu diametru variabil (50-200 \u03bcm), esen\u021biale pentru simularea angiogenezei postoperatorii. Utilizarea hidrogelurilor pe baz\u0103 de dECM (matrice extracelular\u0103 decelularizat\u0103) derivat\u0103 din colon uman asigur\u0103 biocompatibilitate \u0219i promoveaz\u0103 migra\u021bia celulelor endoteliale. <\/p>\n\n\n\n

Modelele ar putea permite testarea preoperatorie a rezisten\u021bei anastomozelor pe baza caracteristicilor individuale ale pacientului (v\u00e2rst\u0103, comorbidit\u0103\u021bi, tratamente). Integrarea cu date de tomografie computerizat\u0103 ar facilita recrearea geometriei anatomice specific. Convergen\u021ba dintre biotehnologii \u0219i ingineria medical\u0103 poate deschide c\u0103i inovatoare pentru ra\u021bionalizarea procedurilor chirurgicale digestive. Viitoare direc\u021bii de cercetare includ conectarea modelului hibrid cu platforme de tip \u201a\u201aorgan-on-chip\u2019\u2019 pentru studierea impactului sistemului imun asupra procesului de vindecare. Standardizarea acestor modele necesit\u0103 colaborare transdisciplinar\u0103 \u00eentre chirurgi, biologi \u0219i ingineri de \u021besut.<\/p>\n\n\n\n

(c) Dezvoltarea unui sistem nano-teranostic bazat pe nanoparticule de aur func\u021bionalizate cu anticorpi anti-MUC1 pentru abla\u021bie fototermal\u0103 asistat\u0103 de imagistic\u0103 Raman \u00een chirurgia pancreatic\u0103 oncologic\u0103 <\/strong>\u2013 coordonator: CS I dr. Barto\u0219 Adrian<\/p>\n\n\n\n

Cancerul pancreatic r\u0103m\u00e2ne unul dintre cele mai letale tipuri de tumori, cu o supravie\u021buire la 5 ani sub 10%. Datorit\u0103 prezen\u021bei frecvente a micrometastazelor perioperatorii, 30-40% dintre rezec\u021biile R0 evolueaz\u0103 c\u0103tre recidiv\u0103 local\u0103. Metodele actuale de evaluare intraoperatorie (palpare, ultrasonografie, elastografie) prezint\u0103 rezolu\u021bii limitate, insuficiente pentru identificarea focarelor tumorale submillimetrice.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile recente \u00een nanotehnologia biomedical\u0103 eviden\u021biaz\u0103 poten\u021bialul sinergic al sistemelor teranostice integrate pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea preciziei interven\u021biilor chirurgicale \u00een cancerul pancreatic. Aceast\u0103 tem\u0103 propune crearea unui sistem multifunc\u021bional bazat pe nanoparticule de aur (AuNPs) func\u021bionalizate cu anticorpi anti-MUC1 \u0219i receptori Raman, capabil s\u0103 ofere simultan: cartografierea intraoperatorie a marginilor tumorale prin spectroscopie Raman de suprafa\u021b\u0103 (SERS) \u0219i abla\u021bie fototermal\u0103  selectiv\u0103 a \u021besutului neoplazic. Studiul vizeaz\u0103 dep\u0103\u0219irea limit\u0103rilor actuale privind detectarea extensiilor subclinice \u0219i a recidivele postoperatorii \u00een adenocarcinomul ductal pancreatic (PDAC), prin sinteza unui nanomaterial hibrid cu propriet\u0103\u021bi plasmonice \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite \u0219i clearance renal controlat.<\/p>\n\n\n\n

Perspectivele \u0219i direc\u021biile viitoare includ extindere cercet\u0103rii la alte tipuri tumorale, integrarea cu imunoterapia (\u00eenc\u0103rcare cu inhibitori PD-L1) \u0219i terapia personalizat\u0103 (integrare de anticorpi pe baza profilului proteomic individual).<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 abordare transdisciplinar\u0103, care \u00eembin\u0103 fotonica avansat\u0103 cu robotic\u0103 chirurgical\u0103, poate reprezenta un domeniu de progres major \u00een gestionarea PDAC, oferind o solu\u021bie complet\u0103 de la detectare la tratament \u00eentr-un singur protocol intraoperator. Validarea \u00een studii clinice va determina poten\u021bialul de implementare ca standard de \u00eengrijire \u00een oncologia pancreatic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

(d) Evaluarea avansat\u0103 a metastazelor peritoneale prin integrarea imaginii hibrid FAPI PET\/MRI cu radiomica bazat\u0103 pe inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 pentru stratificarea terapeutic\u0103 personalizat\u0103 <\/strong>\u2013 coordonator: CS I dr. Barto\u0219 Adrian<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile recente \u00een domeniul imagisticii oncologice eviden\u021biaz\u0103 limit\u0103ri semnificative ale metodelor conven\u021bionale (CT, FDG PET CT) \u00een detectarea precoce \u0219i caracterizarea metastazelor peritoneale (MP). Aceste proceduri imagistice prezint\u0103 sensibilitate redus\u0103 \u00een detectarea leziunilor subcentimetrice, duc\u00e2nd la subestimarea indicelui de carcinomatoz\u0103 peritoneal\u0103. Mai mult, studiile arat\u0103 c\u0103 20% din pacien\u021bii cu metastaze peritoneale sunt diagnostica\u021bi incidental intraoperator, cu impact negativ asupra supravie\u021buirii globale.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 tem\u0103 propune dezvoltarea unui protocol multimodal care integreaz\u0103 tomografia cu emisie de pozitroni folosind trasorul 68Ga-FAPI (PET CT), imagistica prin rezonan\u021b\u0103 magnetic\u0103 cu difuzie ponderat\u0103 (DW-MRI) \u0219i analiza radiomic\u0103 asistat\u0103 de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 (AI). Studiul vizeaz\u0103 optimizarea depist\u0103rii leziunilor subclinice (< 5 mm), evaluarea indicelui de carcinomatoz\u0103 peritoneal\u0103 (PCI) \u0219i ghidarea personalizat\u0103 a strategiilor terapeutice (chirurgie citoreductiv\u0103 vs terapie sistemic\u0103).<\/p>\n\n\n\n

Avantajele sinergiei tehnologice sunt reprezentate de faptul c\u0103 tracerii anti-FAP (Fibroblast Activation Protein<\/em>) au afinitate crescut\u0103 pentru microambientele tumorale, cu sensibilitate de 92-98% \u00een MP. DW-MRI poate detecta leziuni de 2-3 mm prin restric\u021bie difuzional\u0103, superioar\u0103 CT-ului \u00een evaluarea infiltr\u0103rii mezenterice. Radiomica bazat\u0103 pe AI poate extrage peste 1000 de caracteristici texturale din imagini, corel\u00e2ndu-le cu profilul genomic al tumorii pentru predic\u021bia r\u0103spunsului la terapii \u021bintite.<\/p>\n\n\n\n

Direc\u021biile viitoare sunt reprezentate deintegrarea cu senzori intraoperatori fluorescen\u021bi pentru marcarea \u00een timp real a leziunilor reziduale, dezvoltarea de agen\u021bi teranostici combina\u021bi pentru terapie \u021bintit\u0103, implementarea modelelor generative pentru simularea r\u0103spunsului la chimioterapia intraperitoneal\u0103 hipertermic\u0103 (HIPEC).<\/p>\n\n\n\n

Convergen\u021ba dintre imagistica molecular\u0103 avansat\u0103 \u0219i analiza radiomic\u0103 bazat\u0103 pe AI poate redefini paradigma de management a metastazelor peritoneale. Protocolul propus ofer\u0103 o abordare personalizat\u0103, reduc\u00e2nd rata interven\u021biilor inutile \u0219i optimiz\u00e2nd alocarea resurselor terapeutice. Validarea pe cohorte multicentrice va stabili cadrul pentru includerea acestor tehnologii \u00een ghidurile clinice na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(a) Evaluarea utiliz\u0103rii inteligen\u021bei artificiale \u0219i a imagisticii hiperspectrale \u00een optimizarea marginilor de rezec\u021bie \u00een chirurgia oncologic\u0103. \u2013 coordonator: CS I dr. Barto\u0219 Adrian Cercet\u0103rile recente din domeniul chirurgiei oncologice eviden\u021biaz\u0103 provoc\u0103ri semnificative \u00een determinarea precis\u0103 a limitelor tumorale, aspect critic pentru succesul interven\u021biilor \u0219i prevenirea recidivelor. Aceast\u0103 tem\u0103 propune…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"fullwidth-template.php","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-30","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/biogeo.ubbcluj.ro\/sdsms\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/30","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/biogeo.ubbcluj.ro\/sdsms\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/biogeo.ubbcluj.ro\/sdsms\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/biogeo.ubbcluj.ro\/sdsms\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/biogeo.ubbcluj.ro\/sdsms\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=30"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/biogeo.ubbcluj.ro\/sdsms\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/30\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":105,"href":"https:\/\/biogeo.ubbcluj.ro\/sdsms\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/30\/revisions\/105"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/biogeo.ubbcluj.ro\/sdsms\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=30"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}